Te iubesc, copile!

Da! Te iubesc, copile! Nu am crezut niciodata ca pot sa iubesc pe cineva atat de mult! Prin toti porii, cu toata inima si din tot sufletul. Ce-i drept am auzit toata viata de la ai mei  “te iubesc pana la cer si inapoi”, “ esti viitorul meu” sau “ esti tot ce am mai bun”. Sa fiu sincera, am crezut mereu ca sunt duse la extrem, dar acum ca il am si eu pe Alexandru mi se pare ca nu sunt suficiente si ca as mai adauga si altele.

Alexandru este cea mai mare bucurie a mea! Este pansament pentru sufletul meu atunci cand ma doare ceva ! Vocea lui este cea mai frumoasa melodie pe care o aud in fiecare clipa, chiar si atunci cand nu este langa mine este suficient sa ma gandesc la el si il aud!

Bratele lui inconjurandu-mi gatul sunt cel mai frumos colier pe care il port si il voi purta toata viata. Nu ii scade stralucirea, ci dimpotriva , cu cat trece timpul , cu atat straluceste mai mult , si mai mult de la iubirea ce i-o port.

Dorul de Alexandru este cel mai patrunzator dor. Mi se face dor de el si cand plecam undeva pentru cateva ore si el sta acasa cu cei mai buni tovarasi de joaca, bunicii sai. Tot mi-e dor!

Grija pentru nazdravanul meu nu scade niciodata, iar atunci cand este bolnav , sunt bolnava si eu, sufletul mi-e trist. Golul ala pe care il simti pana in gat este un abis infinit, care se adanceste cu fiecare grad de febra care creste in termometru, cu fiecare lacrima a lui, cu fiecare scancet de durere. Grija asta , am aflat de la ai mei, nu pleaca decat o data cu parintii. Ea isi face un culcus bine – mersi la parinti in suflet.

Acu’ nu pot sa zic ca Alexandru e cumintenia intruchipata , ca n-ar mai fi copilul nostru). Normal ca tine la imaginea mea si ma duce in fiecare zi la coafor unde imi pune nervii pe bigudiuri. Mai, dar cand rade cu lopeticile lui, parca imi ia cu mana orice suparare si nu imi mai vine sa ma necajesc pe el. Imi doresc doar sa il tin in brate si sa opresc timul asta atat de grabit.

Mi-am dat seama ca toti parintii simt asta si vad in fiecare zi cand ne strangem seara la bloc si mai povestim una , alta despre copii ( fiecare ce nazbatii a mai facut, ce a mancat, pe unde s-a mai plimbat , etc) li se lumineaza ochii. Poate sa se ia curentul caci lumina din ochii lor e atat de puternica incat nu mai este nevoie de nimic. Atat de puternica este iubirea asta de parinte ! Da! Treci muntii ! Treci prin foc si apa! Treci peste toti si toate pentru ei ! pentru ca avem cu totii o super-putere, pe ei, copii nostril!

Imi doresc ca Alexandru sa simta toata dragostea noastra si mai mult imi doresc sa ii lasam o mosternire de suflet, sa il putem educa astfel incat el sa emane dragoste si bunatate pentru oamenii din jurul lui. Imi doresc sa fie un crestin bun si sanatos, sa fie un protector al oamenilor (  de la  Alexandru ) si un simbol al adevarului si smereniei  ( de la Ioan).

Imi doresc sa poata sa faca din pasiuni un loc de munca si astfel sa fie mereu fericit ca face ceva pentru sufletul lui. Imi doresc sa ii fie fata mangaiata doar de lacrimi de bucurie! Imi doresc sa aibe o viata binecuvantata!

Si cel mai multi mi doresc sa stie, dar mai ales sa simta ca mama si tata il iubesc nemarginit si vor fi cei mai rezistenti si bine inradacinati stalpi de sustinere, si ca bratele noastre il vor cuprinde strans oricand, pentru ca si “ tata de vei deveni, tot copilul nostru vei fi “.

P.S. Te iubesc, copile! Din totdeauna pentru totdeauna.