Cand poti fi orice…fii tu si fii bun!

Nu e usor sa fii parinte, insa din pacate, acest lucru nu il intelegem decat in momentul in care ne incaltam cu papucii acestora. Fiecare dintre noi incearca sa isi educe copiii cum considera mai bine, la fel cum au facut-o si ai nostri.

Ai mei au pus foarte mult accent pe partea umana si au incercat sa imi lase o “mostenire” care sa nu sece niciodata…o mostenire de suflet. Mereu mi-au spus sa am incredere in mine, sa nu incerc sa par altcineva, sa fiu EU, dar mai alea sa fiu un om bun si credincios .

Astfel, intr-o lume in care nimic nu mai e ceea ce pare, in care valorile nu prea mai au “valoare”, o lume in care daca nu te dai dupa restu’, practic esti anormal, incercam si noi sa ii oferim lui Alexandru aceeasi “mostenire” de suflet. Sa fie autentic, sa se simta bine in pielea lui si sa nu se schimbe doar pentru ca nu se potriveste intr-un anumit tipar acceptat de societate…sa spuna ceea ce simte si sa isi sustina punctul de vedere…sa nu renunte sa lupte pentru ceea ce il face fericit!

Totodata, nimic nu se poate fara credinta, fara ajutorul de sus. Tot de la ai mei am invatat ca aceasta cale nu da gres niciodata si ca este mai bine sa il descoperim pe Dumnezeu cat mai devreme si nu doar atunci cand dam de greu si ne amintim de El ca ultima sansa. El trebuie sa fie inceputul, nu sfarsitul❤.