DOR si atat!

Nici in cele mai ciudate vise nu as fi crezut ca anul 2020 o sa fie chiar asa, caci bine spunea Dickens in opera sa ca ” Traim vremuri grele”. Ei bine, nu mai suntem in 1854, dar tot traim niste vremuri alese.Cred ca daca ar fi sa aleg un cuvant care sa descrie cel mai bine 2020 acela ar fi cu siguranta DOR. In toata aceasta perioada mi-am dat seama de multe lucruri, dar mai ales  cate DORuri ma incearca… si nu unele oarecare.

1.Imi este DOR de oameni si de imbratisari

2.Imi este DOR sa vad oameni zambind mai des

3.Imi este DOR de oameni responsabili

4.Imi este DOR sa pot merge pe oriunde fara sa ma gandesc daca in valiza ma intorc sau nu cu “Covizel”

5.Mi-e DOR de un spectacol “fara masti”…un spectacol al sinceritatii, al onestitatii…mai exact al omeniei

6.Mi-e DOR de tot ce a fost inainte si nu am tratat cu importanta

7.Mi-e DOR sa imprastiem zambete si bucurie, iar chiotele de fericire ale copiilor sa se auda peste tot si sa ne fie cea mai frumoasa muzica

8.Mi-e DOR sa vad oameni grijulii unii cu altii

9.Mi-e DOR sa raspandim mai mult bine

10.Mi-e DOR de locuri cu traditie, mi-e DOR de omul simplu care nu avea multe, dar avea de toate ( bine spunea Slavici : ” omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”).

In incercarea de a-mi domoli o parte din DORuri am apelat la Atelier de Dor, pastrator de traditie si vorbe brodate, de unde mi-am luat tricoul cu inima plina de dor, dar si geaca cu “parfum de trandafiri” la care am accesorizat ceva ce nu se va demoda niciodata: zambetul.