Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza alaturi de ziua de Sfantul Ioan, marcheaza sfarisitul sarbatorilor de iarna. Aceasta sarbatoare aminteste de cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa apara in viata publica. Din acest motiv ziua de Boboteaza mai este numita si “Aratarea Domnului” sau Epifanie. In limba greaca Epifania inseamna  descoperire, aratare. Totodata Boboteaza semnifica si innoirea omului crestin. In popor exista o serie de traditii si obiceiuri de Boboteaza.

In aceasta zi, de Boboteaza, preotii sfintesc apele, iar in unele zone se arunca crucea intr-un rau, iar barbatii mai curajosi sar in apa rece sa o caute. Cine o gaseste va avea noroc tot anul. Din aceasta apa sfintita numita Aghesma Mare si care nu se stric niciodata, crestinii beau doar 8 zile de pe 6 pana pe 14 ianuarie. Acestia stropesc apoi cu agheasma casa, gospodaria si animalele.

La noi la tara, in Olt, se face concurs de cai. Oamenii din sat se aduna la un loc, se mai incalzesc cu un vin fiert, fiind un bun prilej de a mai schimba doua, trei vorbe unii cu altii si de a se bucura de spectacol. Se spune ca daca in Ajun de Boboteaza pomii sunt incarcati de pomoroaca, atunci acestia vor avea rod bogat. De asemenea, daca in aceasta zi vremea este frumoasa, se spune ca anul va fi unul bogat in peste si paine.

Tot in categoria traditii si obiceiuri de Boboteaza intra si visatul ursitului de catre fetele nemaritate. In noapte de Ajun, acestea isi pun sub perna busuioc si isi leaga de inelar un fir rosu de matase. Daca aluneca pe gheata in ziua de Boboteaza, acesta este semn ca urmeaza sa se marite in acest an.?