Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza alaturi de ziua de Sfantul Ioan, marcheaza sfarisitul sarbatorilor de iarna. Aceasta sarbatoare aminteste de cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa apara in viata publica. Din acest motiv ziua de Boboteaza mai este numita si “Aratarea Domnului” sau Epifanie. In limba greaca Epifania inseamna  descoperire, aratare. Totodata Boboteaza semnifica si innoirea omului crestin. In popor exista o serie de traditii si obiceiuri de Boboteaza.

In aceasta zi, de Boboteaza, preotii sfintesc apele, iar in unele zone inca se mai arunca crucea intr-un rau/apa/mare, iar barbatii mai curajosi sar in apa rece sa o caute. Conform traditiei, cine o gaseste va avea noroc tot anul.

Din aceasta apa sfintita numita Aghesma Mare (care nu se strica niciodata), crestinii beau doar 8 zile de pe 6 pana pe 14 ianuarie. Acestia stropesc apoi cu agheasma casa, gospodaria si animalele.

“Ziua premergatoare sarbatotii, in Ajunul Boboteaza se tinea post negru pana la venirea preotului cu botezul. Postul se tinea pentru ca recoltele, viile si pomii sa nu fie atacate de daunatori. La sosirea preotului, oamenii se inchineau, erau binecuvantati, beau aghiasma si numai dupa aceea puteau sa manance.

Potrivit traditiei, preotul trebuia sa boteze toate casele intr-o singura zi, ass ca pornea de dimineata si termina seara tarziu. In trecut oamenii asteptau preotul la poarta cu o lumanare aprinsa in mana si il rugau sa boteze si animalele.

Inainte de sosirea preotului, mamele asezeau la loc vizibil hainele fetelor si ale flacailor pentru a fi stropite cu apa sfinta si puneau langa pragul casei o pereche de bete sau un sirag de margele ca sa treaca preotul peste ele. Acestea erau luate repede, fara a fi vazute, pentru a fi purtate tot anul ca fata sa se marite repede.

Tot in ziua de Ajun a Boboteazei, fetele mergeau la fantana sa aduca o “gura” de apa neinceputa cu care framantau o turtita pe care o coceau si o lasau la loc vizibil. Daca turtita era mancata de pisica , atunci fata se marita.” ( text preluat din cartea ” Traditii si obiceiuri din judetul Olt” dr. Georgeta Stoica si Rada Ilie)

De asemenea, in anumite zone, inca se mai pastreaza obiceiul ca in seara de Ajun sa isi puna sub perna busuioc si sa-si lege de inelar un fir rosu de matase. Daca aluneca pe gheata in ziua de Boboteaza, acesta este semn ca urmeaza sa se marite in acest an.

La noi la tara, in Olt, se face concurs de cai. Oamenii din sat se aduna la un loc, se mai incalzesc cu un vin fiert, fiind un bun prilej de a mai schimba doua, trei vorbe unii cu altii si de a se bucura de spectacol.

Se spune ca daca in Ajun de Boboteaza pomii sunt incarcati de pomoroaca, atunci acestia vor avea rod bogat. De asemenea, daca in aceasta zi vremea este frumoasa, se spune ca anul va fi unul bogat in peste si paine.

Sursa: “Traditii si obiceiuri din judetul Olt” dr. Georgeta Stoica si Rada Ilie