Sănzienele și ia românească!

Pe 24 iunie în tradiția populară sărbătorim Sânzienele sau Drăgaica ( mai mult în sudul țării se folosește această denumire), dar și Ziua Internațională a Iei. Fetele tinere și nemăritate adunau sânziene de pe câmp și împleteau coronițe, iar apoi le aruncau peste casă și dacă cumva se loveau sau ramâneau pe acoperiș atunci însemna că fata urma să se căsătorească.

 La noi la țară se sărbătorea Drăgaica. Este o altă povestire din tolba lu’ mamaie despre obiceiurile de alta dată din lumea satului. În ziua de Sânziene se alegea Drăgaica dintr-un grup de câteva fete, iar aceasta trebuia să fie cea mai frumoasă și cuminte fată. Norocosa urma să fie împodobită cu flori de grâu, restul fetelor se îmbrăcau în alb, iar apoi întreg alaiul colinda prin sat. Atunci când ajungeau la vreo răscruce de drum se prindeau în horă și aduceau bucurie și voiosie în sat prin cântecul lor.

Nu cred că era o zi mai buna dedicată iei decât cea de Sânziene, unde tradiția și iubirea se împletesc atât de frumos pentru că însăși ia este o împletire a tot ce înseamnă România.

Îmi place foarte mult să mă îmbrac în ie. Din păcate, din iile păstrate de bunica din partea tatălui, doar două au fost bune de mine. Sunt două ii autentice, foarte vechi, purtate de străbunica mea, care și ea la rândul ei le-a primit ca zestre din generațiile anteriore.

Atunci când îmi pun ia brodată cu flori cusute cu atâta migală, simt că toată România este cu mine! Tot ce înseamnă străbuni, munți, râuri, obiceiuri…TOT! Cred cu tărie că ia este un simbol puternic care ne definește pe noi ca români. Ia este cu siguranță cea mai importantă piesă a costumului popular, fiind purtată atât în zi de sărbătoare cât și la treburile câmpului. Atât Regina Elisabeta cât și Regina Maria au fost adevărate ambasadoare ale iei, purtând-o de fiecare dată când  aveau ocazia.

Ia românească , conform istoricilor, ar fi fost purtată pentru prima oară în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una din cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia (sursa: www.invietraditia.ro).

Modelele cusute pe ie și coloristica acesteia nu sunt făcute la întâmplare, ci acestea creează o poveste a persoanei care o poartă, de la vârstă până la clasa socială. Astfel, fetele tinere purtau broderii cusute cu galben auriu și portocaliu, femeile care aveau copii purtau broderii cu albastru, cele care tocmai se căsătoriseră purtau broderii cusute cu roșu, iar femeile mai în vârstă sau văduve purtau ii cu broderii mai închise, de culoare albastru închis și negru.(www.invietraditia.ro ).

Zâmbiți! Iubiți! Fiți fericiți!