O zi la conac!

Am avut o mica vacanta pe meleaguri oltenesti cu o intoarcere in timp. Astfel, am poposit pentru a doua oara la conacul lui Maldar din Maldaresti, Valcea. Un conac in care este cultivat stilul brancovenesc, fiecare odaie este de poveste, un loc cu aer boieresc.

  Acesta este construit pe locul unei cule oltenesti, o fosta casa boiereasca din secolul XX. Culele au o vechime de peste 300 de ani in Oltenia si reprezinta locuinte boieresti fortificate, construite pentru apararea de invaziile turcesti sau din teama de hoti.

  Conacul are in spate o poveste frumoasa, povestea lui Maldar, Tudor Maldar, unul din capitanii lui Mihai Viteazul.Legenda spune ca acesta a fost prins de tatari, dar a reusit sa ii cucereasca inima fiicei hanului tatar, fapt care l-a ajutat sa isi recastige libertatea. Cei doi indragostiti s-au refugiat apoi in cula Greceanu, o casa boiereasca aflata destul de aproape de actualul conac al lui Maldar.

  Atmosfera de la conac este una de vis. Oamenii de aici sunt foarte ospitalieri si zambitori, camera te imbie sa te odihnesti in voie, mancarea este un adevarat festin culinar, iar peisajul este absolut superb. Aici gasesti cu siguranta o oaza de relaxare.Noi am ajuns in jurul pranzului cand am fi mancat si pietre de foame, dar ne-am linistit burtile zgomotoase cu ciorba lu’ tataie ( o ciorba cu afumatura si varza) si supa crema de sparanghel cu leurda si crutoane. Desertul ne-a facut insistent cu ochiul si nu l-am putut refuza: eu am mancat prajitura valurile Dunarii, iar domnul rulouri cu crema de vanilie.Nu exista meniu à la carte, ceea ce ma bucura enorm pentru ca mancarea vine super repede.

  Cina la conac este una desprinsa din povesti: o camera primitoare si dichisita cu un semineu impunator, mobilier din lemn masiv si multe lumanari in sfesnice argintii care reusesc sa creeze un decor intim si linistit. Juniorul nostru a fost relativ cumintel, lasandu-ne sa savuram bunatatile cu care am fost serviti: mizilic (un fel de antreu cu de toate ),  pastrav la cuptor cu cartofi copti si snitel dolofan din curcan cu sote de legume alaturi de o carafa cu vin roze. Desertul ni l-am procurat singuri din borcanul plin cu biscuiti fragezi de casa.

  Am avut parte de o zi cu mult soare, desi pe seara ploaia ne-a facut o vizita scurta, dar ne-a lasat in dar un curcubeu frumos care a completat perfect peisajul.Ne-am incarcat bateriile cu aer de munte si o liniste care a putut fi “deranjata” doar de ciripitul agitat al pasarilor.

Zambiti! Iubiti! Fiti fericiti!